Nina wants-to-know

Torente de emotii

2010-02-08T15:44:00.000-08:00

E timpul sa ma racoresc cu o postare caci s-au acumulat multe ganduri si unde mai bine sa le eliberez decat in vazul tuturor, pe net ?

Cu aceasta ocazie, mi-am propus sa abordez un subiect foarte drag mine, si anume: nimic. In mod paradoxal, nimic-ul meu consta totusi in ceva. Pentru ca sesiunea mi-a consumat toata energia, mi-a confiscat tot timpul (pana si cel rezervat ocupatiilor neproductive), m-a facut sa devin emo, mi-a agresat neuronii,… si lista sinistra poate continua, nu am mai gasit resurse psihice sa vanez pe site-uri weird facts.

O sa va spun deci povestea oricarui posesor de internet care se respecta. Mai precis, povestea acelei persoane care din comoditate, zgarcenie, dintr-o curiozitate arzatoare sau pur si simplu de nenorocita ce e, cade in patima torrentelor. Din nefericire(sau din fericire..nu m-am decis inca) ma includ in categoria mentionata..asadar, ma apucai personal intr-o seara de downloadat tot ce se poate, de parca venea sfarsitu lumii si ma gasea “in hardu’gol”. Deci incepui a-l infunda (la hard ma refer) cu filme, muzica, videoclipuri, jocuri si ce naiba imi mai sarea in ochi. Bineinteles ca dupa o asemenea desfatare, urma firesc momentul in care imi testam prada, adica sa vad daca nu cumva toata frenezia fusese inutila.

Am reusit performanta de a ma uita la cateva episoade din Dexter-serialu’ ala despre un criminal care ba e impotent, ba penetreaza tot ce intalneste in cale; ba e un calau lipsit de scruple, sentimente si orice lucru uman, ba- vezi doamne- e posesorul unei constiinte, cam subtire si aia, dar care-l impiedica sa transeze niste idioti…si tot asa pana cand o sa ma plictisesc si o sa ingrop definitiv si serialu’asta.

Si ca sa nu raman o ignoranta, am vazut si filmul post-titanistic al lui James Cameron, Avatar, ce a scaldat planeta in emotie , a marcat vieti dar a si luat cateva, si in fine ne-a(m-a) lasat cu gura cascata la lipsa de preocupari reale a lu’nea Cameron. Adica, cu banii investiti in filmul grandios ar fi hranit toata Africa, ar fi reimpadurit jumatate din planeta si i-ar mai fi ramas si ceva maruntis pentru o calatorie pe Luna. In schimb, mi-a trimis niste prajini albastre sa-mi spuna ca tre’sa ma conectez prin coada la padure ca s-o inteleg temeinic.

O sa inchei subit pentru ca vorba lunga….e nasoala.

Sper sa revin cu informatii mai interesante.

Specii turmentate

2010-01-14T04:09:00.000-08:00

Am revenit! De fapt, mi-am revenit. In timp ce ma aflam intr-o inertie totala si-mi contemplam degetele de la picioare rasarite de sub plapuma(deci si creierul meu era in stand by), distinsul meu vecin ma facu sa-mi vin in fire, in maniera sa caracteristica. Pentru ca lucreaza intr-o distilerie(sau are prieteni acolo pe care-I viziteaza des), vine acasa animat de lichidul nobil in care si-a scaldat ficatul in prealabil si incearca sa (re)descopere lumea aidoma unui nou-nascut. De mers, nu pot sa zic ca merge singur, mai mult se sprijina. De vorbit...articuleaza el ceva cuvinte, insa nu poti sti i niciodata daca ele deja exista sau sunt inventate. In definitiv, mai mult face galagie iar cand, in sfarsit!, tace parca brusc devii circumspect si vrei sa te asiguri ca mai respira. Trebuie precizat ca totul depinde si de gradul de euforie…Spre exemplu, in seara cu pricina, am fost intrerupta din reverie doar de niste picioare date in usa si cateva amenintari adresate obiectului neinsufletit(probabil incerca sa o descuie cu degetul..)

Tocmai atunci mi-am amintit de un articol care m-a facut sa devin mai toleranta. Jurnalistul imi spunea ca si mustele pot devin dependente de alcool. Cercetatorii au testat-o pe drosophila melanogaster(musculita de fructe) sa vada cat de mult ii place ei bauturica. Ei au cinstit-o in mod repetat timp de 5 zile si au observant ca preferinta pentru alcool crestea pe masura ce musca se obisnuia cu cocktail-ul pregatit de savanti. Drosophila ajunsese sa-si bea mancarea(un obicei dezgustator dupa mine..) cu un continut de 25% alcool.

In mod evident, musca s-a imbatat. Si-a pierdut simtul coordonarii, a devenit hiperactiva... Cercetatorii nu au putut preciza exact cat de beata era, daca s-ar fi putut urca la volan sau nu, dar au fost surprinsi sa vada ca in ciuda efecteleor secundare, musca tot “tragea la trompa”. Asa ca oamenii de stiinta au conchis in unanimitate: Musca a devenit alcoolica! Lor nu le-a parut rau de dependenta indusa bietei zburatoare. Chiar s-au bucurat de rezultatele care cica ii vor ajuta sa inteleaga mai bine gena responsabila cu declansarea bolii la oameni. Ma intreb, nu era mai simplu sa testeze direct pe ei(pe oameni)?

In fine, ceea ce conteaza e ca o sa fiu mai toleranta cu vecinul meu. Adica, din moment ce nici macar o musca nu poate rezista licorii ametioare- oricare ar fi ea, cine sunt eu sa-l judec pe bietul om?

Acum ca sa va ingretosez complet, va dau o lista cu specii de muste:

Sarcophaga carnaria(muscă-cenușie-de-carne) = insectă de culoare cenușie, care depune larvele pe alimente, pe carne etc.

Hippobosca equine(muscă-de-cal )= insectă de culoare brună-roșcată, parazită pe suprafața corpului unor animale

Rhagoletis cerasi(musca-cireșelor) = insectă de culoare neagră care depune ouă în cireșe în perioada coacerii

Chortophila brassicae (muscă-de-varză) = insectă ale cărei larve atacă varza și alte plante din familia cruciferelor

Calliphora vomitoria(muscă-mare sau musca-hoiturilor) = specie de muscă mare, cu abdomenul albastru lucios, care își depune ouăle pe cadavre, pe alimente etc.

Te iubesc Wiki!

2010-01-09T07:30:00.000-08:00

Ocupandu-mi timpul cu nimic…am zis sa-l ocup totusi cu ceva. Intrucat creierul meu a inceput sa refuze orice activitate care nu presupune lenevitul intensiv, am zis sa apelez iar la harry poterul zilelor mele: internetul. Dupa o ocheada directionata abil catre site-ul de socializare facebook(merg pe principiul ca orice activitate, fie ea si intelectuala, trebuie inceputa cu o usoara incalzire) si cateva bantuiri indecise pe net, magia s-a produs!Poposii de data asta pe livescience.com unde am dat peste un articol care mi-a zdruncinat universul cognitiv. Un impertinent , ca altfel nu stiu cum sa-l numesc, s-a apucat sa scrie ca Wikipedia nu e “accurate”(exacta) in definitii. Adica cum?Wiki a fost ca o a doua, chiar a treia scoala pentru mine, mi-a limpezit mintea incetosata, mi-a redactat proiectele(pardon a contribuit..) si eu sa cred acum ca e o mincinoasa?Pai cand scriam in casuta ei de search “Romania capital” si-mi dadea Bucharest, era gresit?Sa fie intr-adevar Budapesta?! Individul cu articolul isi vine in minti si ne zice totusi ca nu e vina ei…ca o strica userii anonimi care tot posteaza tampenii si modifica informatii. Mai mult ne asigura ca Wiki e in top si la fel de buna ca obosita aia de Encyclopedia Britannica.

Ultima informatie mi-a redat total linistea: cica pana si 50% dintre medici o consulta pe Wiki pentru raspunsuri. Probabil d’aia dureaza atatea zile rezultatul analizelor ….trebuie sa se uite omu’ pe net sa vada cu ce naiba se confrunta ...ca nu degeaba a facut cursurile alea de informatica la Facultatea de Medicina!

Wiki are niste lacune...Ei si?Nimeni nu-i perfect. Pana la urma totul e bine. Orice informatie e binevenita, fie ea si cu mici cusururi.

Less brain

2010-01-09T07:20:00.000-08:00

Inca o zi…din nou cateva ore scotocind prin webu’asta nesfarsit. Simt ca pur si simplu nu mai am timp pentru mine. Unde sunt zilele cand deveneam una cu canapeaua, cand ma uitam la Mtv Cribs si-mi condamnam la moarte cativa neuroni??S-au dus zilele alea bune pline de “nimic”. Pana cand o minte diabolica nu o sa curme viata Google-ului, asta mi-e menirea: sa apas butonu’ ala blestemat de search. Lucru care ma aduce la ultima mea experienta internautica. Cum ziceam mai la inceput..in ziua X m-am apucat sa agasez iar motoru’de cautare cu intrebarile mele stupide. Si din pagina in pagina..aterizai in ograda la national geographic science. Multa informatie, prea putina asimilata…crispari ale mintii incercand sa intelega ce zice omu’de stiinta…nimic nou!Pana cand..privirea mea se proptii intr-un colt al paginii unde scria asa mititel: brain quiz. Mi-am zis plina de infatuare ca intalnirea mea cu testu’era predestinata. Era firesc!doar de atatia ani ii dau creierului meu sa rumege informatie proaspata de la mai marii stiintei!

Numai ce am apasat butonu’ca m-au si desumflat astia cu o intrebare directa: cica daca am creierul mic?la prima vedere zic sa apas repede “no”pana nu observa cineva ca stau pe ganduri. Testu’m-a asigurat insa ca da, il am mic…in comparatie cu cel al unui barbat care cica e cu 9%mai mare. Desi numeroasele experiente mi-au demonstrat altceva...i-am crezut .

Mai departe, m-au intrebat care e opusu’ senzatiei intitulata déjà vu. Am raspuns jamais vu(multumesc profei de franceza) si imi explicara ei ca se refera la momentul cand uiti temporar experiente familiare(adica nu sti sa scrii un anumit cuvant.. sau nu recunosti anumite locuri sau persoane..sau..orice). M-am speriat putin pentru ca eu am episoade frecvente de jamais vu…mai ales in perioada examenelor.

Inaintand insufletita de succesul anterior, am dat de intrebarea deja rasuflata daca ne folosim doar 10% din creier. Nu stiu la altii cum e dar, in cazul meu, am zis ca procentu’se potriveste. Stiinta m-a salvat din nou si m-a asigurat ca e imposibil.

Ultima intrebare care merita mentionata s-a referit la un alt creier, unul mai destept…cel al lui Einstein. M-au pus sa ma dau cu presupusu’privind greutatea lui in comparatie cu cea a unui creier provenind de la un barbat mai sarac cu duhu’. Imediat, am zis sa-l flatez post-mortem pe Einstein si am ales: muuult mai greu. Gresit! Cantarea chiar mai putin decat un creier obisnuit…dar cred ca era mai concentrat.

Au mai fost intrebari interesante la care, desigur, (nu) am raspuns corect. Poate o sa revin la Mtv Cribs, poate nu…oricum prea mult creier intr-o singura zi strica..

Moare guvidu’de boala de plamani

2010-01-09T06:57:00.000-08:00

On a perfect crappy morning, ma lua asa o pofta de informare, adica sa vad si eu ce se mai intampla in lumea asta , ce mai zic specialistii, cercetatorii in varii domenii, cu ce si-au mai ocupat mintea in ultimul timp…au gasit apa pe luna?s-au dus cu cisterna sa ia ca sa le dea la amarati de beut? A mai murit vreun urs polar de canicula la el acasa, s-a mai gasit vreun alien cu inteligenta lu’Udrea si frizura lui Basescu …ma rog intrebari vitale pentru mine, neinteresante pentru altii. Si incepui eu sa rasfoiesc mass-media straina… Am zis din start ca Libertatea si Cancan ar putea sa-mi solicite prea mult intelectu', asa ca am ales ceva mai lejer: discovery news. Si am gasit un articol proaspat, destul de interesant. Ca sa va scutesc de o lectura destul de lunga, ideea de baza e ca chistoacele de tigara sunt toxice pentru vietatile marine. Cercetatorul de la Universitatea din San Diego ne spune ca un chistoc (ca sa nu zic muc)de tigara, cu ceva tabac ramas pe el, lasat la inmuiat o zi intreaga, poate transforma un litru de apa intr-o chestie galbuie, scarboasa si sinistra care omoara 50% din pestii care au nenorocu' sa treaca pe acolo. Cica scarbosenia apare din cauza unor compusi ca nicotina, niste metale grele, benzen si altele.

Acu extrapoland chestinunea la tara numita Rromania(pardon Romania) si la Marea Neagra, stau si ma gandesc ca pentru flora noasta marina (si aia vestejita) niste apa galbuie, probabil cu un gust placut d tutun, ar veni ca o binecuvantare pentru guvidu’nostru obisnuit sa inoate fericit printre rahati, petrol, ambalaje de prezervative(cica sexu in apa e “maxim”)si sticle de bere Noroc.

Eu nu fumez. Nu sunt o ecologista obsedata, dar nu vreau nici sa moara toti pestii de pe Pamant ca sa poata papusile sexoase sa-si calmeze nervii expirand fumul gros, intocmai ca balaurii mitologici. Daca ma gandesc bine, nu sunt contra fumatului in general.. dar putina educatie nu strica: dupa ce ai supt(cu pofta) tigara, pui naibii ramasita in cos, nu o infigi in nisip sa-mi ramana mie intre degete. Macar atat…

Articolul mai zice ca unele tari vor sa interzica fumatul pe plaja. Eu zic ca nu o sa se schimbe ceva. Atata timp cat omu’ e de acord sa isi distruga singur corpul, de ce l-ar interesa viata unui peste puturos? Da-l in m**tii ma'sii de peste!